Sfaturi pentru părinți... de la copilul lor

Stimați părinți, vă invit să faceți un exercițiu de imaginație. 

Să presupunem că ați primit  o scrisoare ,,specială” semnată chiar de copilul dumneavoastră. De ce este specială? Pentru că, citind-o, veți descoperi câteva sfaturi referitoare la ceea ce NU trebuie să faceți. Aș vrea să o citiți și apoi să meditați puțin la conținutul ei.

-Nu mă răsfăţa. Ştiu foarte bine că nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar încerc totuşi.

-Nu-ţi fie teamă să fii ferm cu mine. Asta mă aşează la locul meu.

-Nu folosi forţa cu mine. Asta mă obişnuieşte cu ideea că numai forţa contează.

-Nu fi inconsecvent. Asta mă pune în încurcătură şi mă face să încerc să scap nepedepsit.

-Nu-mi face promisiuni. S-ar putea să nu le poţi ţine. Asta mă va face să-mi pierd încrederea în tine.

-Nu răspunde provocărilor mele atunci când spun sau fac lucruri care te supără. Voi încerca atunci să capăt şi mai multe „victorii”.

-Nu te supăra prea tare când îţi spun „te urăsc”. Nu cred ce spun, dar vreau să te fac să-ţi pară rău pentru ceea ce mi-ai făcut.

-Nu mă face să mă simt mai mic decât sunt. Voi încerca să-ţi dovedesc contrariul, purtându-mă ca o persoană „importantă”.

-Nu face în locul meu nimic din ceea ce aş putea face singur. Asta mă face să mă simt ca un copil mic şi voi continua să te folosesc în serviciul meu.

-Nu-mi menaja „relele obiceiuri”, acordă-mi cât mai multă atenţie. Altfel nu faci decât decât să mă încurajezi să le continui.

-Nu mă corecta în public. Voi fi mult mai sensibil dacă îmi vei vorbi blând între patru ochi.

-Nu încerca să discuţi comportamentul meu în febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun în acel moment, iar cooperarea mea chiar mai slabă.

-Nu încerca să-mi ţii predici. Vei fi surprins să constaţi cât de bine ştiu ce e bine şi ce e rău.

-Nu mă face să simt că greşelile mele sunt păcate. Trebuie să învăţ că pot face greşeli fără să simt că nu sunt bun de nimic.

-Nu mă cicăli. Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.

-Nu mă pedepsi prea tare. Mă sperii uşor şi atunci s-ar putea să spun minciuni.

-Nu uita că-mi place să experimentez. Învăţ din asta.

-Nu băga prea mult în seamă indispoziţiile mele. S-ar putea să profit de faptul că îmi acorzi mai multă atenţie când sunt bolnav.

-Nu mă respinge când pun întrebări cinstite. Dacă o faci, vei constata că nu te mai întreb şi caut informaţii în altă parte.

-Nu-mi răspunde la întrebările prosteşti şi lipsite de sens. Altfel voi încerca mereu să te agăţ cu astfel de întrebări.

-Nu încerca niciodată să pari perfect sau infailibil, pentru că mă vei face să simt că nu te voi putea ajunge niciodată.

-Nu te teme că petrecem prea puţin timp împreună. Contează cum îl petrecem.

-Nu te teme dacă eu sunt speriat. Arată-te curajos !

-Poartă-te cu mine ca şi cu prietenii tăi. Ţine minte: învăţ mai bine de la un model decât de la un critic.

-Nu uita că nu pot creşte fără încurajări şi înţelegere.

ŞI ÎN AFARĂ DE ASTA, TE IUBESC FOARTE MULT!

TE ROG, IUBEŞTE-MĂ ŞI TU ÎN SCHIMB !