Credincioșii ortodocși îi prăznuiesc azi, 9 martie, pe cei 40 de mucenici din Sevastia, ostași în armata romană în vremea împăratului Liciniu (308-324), care au fost omorâți prin chinuri în Sevastia Armeniei, deoarece nu au vrut să renunțe la credința creștină.
În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Mucenicii, Măcinicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului, ultima denumire evocând începutul noului an agricol. În unele locuri se crede că Babele, capricioase şi imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi însă, în majoritatea zonelor, începând de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moşilor. Despre acestea se spune că ar fi mai bune, mai călduroase şi mai senine precum sufletul Moşilor.
Mucenici sunt spiritele acestor strămoşi mitici, cărora femeile le pregătesc şi le aduc ofrandă preparate rituale ce urmează a fi consumate în context ceremonial sau împărţite de pomană la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori, şi au forma de opt, de albină, de porumbel sau chiar de om, ecou prin veacuri al sacrificiilor rituale umane, atestate în ceremoniile Anului Nou, celebrat în vechime la echinocţiul de primăvară, hotar între iarnă și vară, între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu